Sari la conținut
Standards 2026-10-14 · 5 min

Iluminatul de urgență proiectat conform IEC 60364: ghid complet

De la clasificarea tipurilor de iluminat de urgență la nivelurile de iluminare, autonomia surselor și amplasarea corpurilor pe căile de evacuare.

Autor: Echipa GorkyCAD

Ce este iluminatul de urgență

Iluminatul de urgență intră în funcțiune când alimentarea normală se întrerupe și are rolul de a permite oamenilor să părăsească spațiul în siguranță sau să continue o activitate periculoasă până la reluarea alimentării. Nu este iluminatul obișnuit comutat pe un alt circuit, ci un sistem proiectat distinct, cu sursă de rezervă, sarcină controlată și testare periodică.

Proiectarea pornește de la două documente de bază: IEC 60364-5-55, care stabilește cerințele pentru iluminatul de urgență în cadrul instalațiilor electrice ale clădirilor, și EN 1838, care descrie nivelurile de iluminare, acoperirea și timpul de răspuns. Corpurile de iluminat se aleg după IEC 60598-2-22. În proiect se verifică și cerințele din evaluarea de risc a clădirii, care stabilește durata autonomiei.

Articolul de mai jos parcurge tipurile de iluminat, valorile de iluminare, alimentarea, amplasarea corpurilor și ordinea de verificare a proiectului.

Tipurile de iluminat de urgență

Cele trei categorii nu se substituie una alteia și se proiectează separat:

TipPentru ce se proiectează
Iluminat de evacuareCăile de evacuare, ieșirile, scările și zonele deschise deservite de o cale de evacuare
Iluminat de siguranțăZonele cu risc ridicat, unde oprirea lucrului ar pune în pericol viețile sau sănătatea oamenilor
Iluminat de așteptareMenținerea unei activități obișnuite până la reluarea alimentării, fără legătură cu evacuarea

În clădirile de birouri, de obicei este nevoie de iluminat de evacuare pe trasee și ieșiri, cu puncte de informare la butoanele manuale de alarmă. Într-o hală de producție, la acestea se adaugă iluminatul de siguranță pe utilajele care nu pot fi oprite instantaneu.

Iluminatul de așteptare nu ține locul evacuării: el se proiectează doar acolo unde se cere, iar sursele lui pot fi comune cu celelalte doar dacă durata de autonomie este aceeași.

Niveluri de iluminare și autonomie

Valorile de mai jos sunt cele din EN 1838 și se aplică măsurate la nivelul podelei sau al suprafeței de lucru, în funcție de destinație:

CerințăValoare tipică
Cale de evacuare0,5 lx pe linia centrală, la nivelul podelei
Zonă deschisă, anti-panică0,5 lx
Puncte de informare (buton manual, panou)5 lx
Zonă cu risc ridicat15 % din iluminanța cerută de proces, dar nu mai puțin de 15 lx
Timp de aprindere pe căile de evacuaremaximum 5 s
Timp de aprindere în zonele cu risc ridicatmaximum 0,5 s
Autonomie, iluminat de evacuarecel puțin 1 oră

Durata pentru iluminatul de siguranță se stabilește în evaluarea de risc a clădirii și este adesea mai mare decât cea pentru evacuare. Toate valorile se confirmă în standardul și în reglementarea națională aplicabile proiectului.

Alimentarea: sursă, baterii, testare

Iluminatul de urgență se alimentează din două surse posibile: unități autonome, cu baterie în fiecare corp de iluminat, sau sursă centrală de baterii care hrănește un circuit separat. Alegerea depinde de clădire: unitățile autonome simplifică cablajul și mentenanța la clădirile mici, sursa centrală centralizează controlul la instalații mari.

Câteva reguli care apar în orice proiect:

  • Circuitul de urgență este separat de circuitul normal; o defecțiune pe instalația obișnuită nu trebuie să scoată din funcțiune sursa de rezervă.
  • Corpurile de urgență nu se alimentează din prize obișnuite și nu se sting prin comutatoarele de pe traseu.
  • Cablurile se protejează indirect, iar legarea la pământ se verifică la fel ca la orice circuit, cu punerea la pământ și întreruperea automată a sursei.
  • Timpul de comutare, adică pauza dintre căderea tensiunii și aprindere, trebuie să încadreze valorile din tabelul de mai sus.
  • Testarea se face periodic: test funcțional lunar, pentru fiecare corp, și test de durată anual, pentru verificarea autonomiei complete.

Alegerea unității autonome față de sursa centrală se notează în proiect împreună cu durata de autonomie cerută de evaluarea de risc, ca mentenanța să știe ce are de verificat.

Amplasarea corpurilor de iluminat

Amplasarea se face după două criterii simultan: iluminanța minimă cerută și distanța dintre corpuri, care depinde de înălțimea de montare. Pe o cale de evacuare, corpurile se aliniază pe traseu, iar prima și ultima rămân aproape de capetele zonei acoperite; la schimbări de direcție, pe scări și la ieșiri se verifică valorile locale cerute.

Pentru zonele cu cerință mai mare, iluminanța medie se verifică prin fluxul necesar:

Φ = E · A / (U · N)

unde E este iluminanța cerută, A suprafața, U factorul de utilizare al camerei, iar N factorul de întreținere, care ține cont de degradarea în timp a surselor și a suprafețelor.

Exemplu: o zonă cu risc ridicat de 40 m², cu 15 lx ceruți, U = 0,50 și N = 0,80: Φ = 15 × 40 / (0,50 × 0,80) = 1 500 lm instalate. Cu corpuri de urgență de 600 lm fiecare, rezultă trei corpuri, așezate astfel încât iluminanța să fie acoperită uniform și nu doar în jurul fiecărui corp.

Fluxul calculat este pragul minim: alegerea practică ține cont și de pasul dintre corpuri, de înălțimea de montare și de obstacolele din calea luminii.

Etapele proiectării, pas cu pas

Ordinea de lucru care dă un proiect verificabil este următoarea:

  1. Citește evaluarea de risc a clădirii și extrage durata de autonomie cerută pentru fiecare zonă.
  2. Împarte clădirea pe zone: căi de evacuare, ieșiri, zone deschise, zone cu risc ridicat.
  3. Alege tipul de iluminat pentru fiecare zonă și scrie iluminanța țintă din standard.
  4. Determină fluxul necesar și numărul de corpuri pe zonă, apoi verifică pasul dintre corpuri față de înălțimea de montare.
  5. Alege alimentarea: unități autonome sau sursă centrală, cu durata de autonomie cerută.
  6. Trasează circuitul de urgență separat, cu marcarea și protecțiile proprii.
  7. Verifică timpul de aprindere, punctele de informare și funcționarea la căderea tensiunii.
  8. Introdu în documentație programul de testare: lunar pentru funcție, anual pentru autonomie.

Verificări înainte de predarea proiectului

Înainte de predare, verifică punct cu punct:

  • fiecare cale de evacuare și fiecare ieșire are corp de iluminat de urgență, cu valoarea cerută la nivelul podelei;
  • punctele de informare și scările au iluminanța locală cerută;
  • zonele cu risc ridicat au iluminat de siguranță, nu doar iluminat de evacuare;
  • durata de autonomie corespunde evaluării de risc, nu valorii minime din standard;
  • circuitul de urgență este separat, identificat și nu comutabil de pe traseu;
  • programul de testare este înscris în fișa de mentenanță a clădirii.

Iluminatul de urgență este unul dintre puținele sisteme care se proiectează pentru un moment în care instalația nu funcționează. De aceea verificarea finală nu se face pe cifrele din calcul, ci pe comportamentul sistemului la căderea tensiunii.

În GorkyCAD, corpurile, circuitele și calculele de iluminanță se documentează în același model, iar schemele, planul și setul documentar PDF se generează din aceleași date, fără refacerea manuală a listelor.

Calculează iluminanța cu instrumentul online →

Deschide GorkyCAD gratuit, fără card →

Întrebări frecvente

Cât trebuie să dureze autonomia iluminatului de urgență?

Pentru iluminatul de evacuare, cel puțin 1 oră. Pentru iluminatul de siguranță, durata este dată de evaluarea de risc a clădirii și este adesea mai mare; valoarea se confirmă în standardul și reglementarea națională aplicabile.

Ce iluminanță se cere pe o cale de evacuare?

0,5 lx pe linia centrală a căii, măsurat la nivelul podelei. La punctele de informare, precum butoanele manuale de alarmă, se cer 5 lx.

Cât de repede trebuie să se aprindă la căderea tensiunii?

Maximum 5 secunde pe căile de evacuare și în zonele deschise, iar maximum 0,5 secunde în zonele cu risc ridicat.

Se pot alimenta corpurile de urgență din prizele obișnuite?

Nu. Iluminatul de urgență se alimentează dintr-o sursă de rezervă separată, cu unități autonome sau sursă centrală de baterii, iar circuitul nu se comută de pe traseu.

Cât de des se verifică sistemul?

Practică uzuală, cerută de majoritatea reglementărilor: test funcțional lunar pentru fiecare corp și test de durată anual pentru verificarea întregii autonomii.

Asociat